joi, 5 ianuarie 2012

Pescar in devenire


Kit-ul pescarului incepator
Atunci cand pleci la pescuit o mare parte din urmatoarele ustensile ar trebui sa fie obligatoriu in dotarea unui pescar fie el amator sau semiprofesoinist.


Sa incepem:
  • Un juvelnic, in cazul in care vei prinde pesti, ca sa ai in ce-l pune pentru al pastra viu si proaspat
  • Un scaun pliant
  • Cutii pentru rame, viermusi si alte nebunii
  • Plute cat mai diversificate modele
  • Plumbi, diferite dimensiuni si gramaje, atat pentru undita cat si pentru lanseta
  • Carlige - ace, pentru a fi cat mai usoara si eficace folosirea lor ar fi bine daca ai veni cu ele legate deja
  • Plioare
  • Un cutit briceag
  • O forfecuta sau un clestisor ghilotina (unghiera) ptr taiat nailonul
  • Penseta - pentru a lua carligele mici din cutii sau pentru a scoate carligele din gura pestelui (pe care o sa-l prinzi)
  • Un prosoop, indispensabil deoarece trebuie sa fii tot timpul curat si mult mai important sa ai mainile uscate
  • Un cascator
  • Un degajor
  • Un minciog
  • Varga
  • Lansera
La undita

Vergile sunt de dimensiuni diferite de aceea ar trebui ca nailonul sau lungimia firului de pe plior sa fie in general mai mare pentru a avea de unde sa tai surplusul de fir. Ideal ar fi ca pentru fiecare plior facut in prealabil sa se scrie lungimea firului-nailonului si mici indicii cu privire la ce carlige si forface sa folosit.

Firul de nailon este indicat a fi mai mic decat lungimea batului sau a vergii pentru ca atunci cand vei scoate pestele acesta sa-ti ajunga direct in mana. In cazul in care firul este mai lung lansarea unditei se face mult mai greu precum si scoaterea pestelui din apa este mult mai greoaie.

Atasarea liniei la varga - undita


La capatul firului se lasa un ochi pentru a face un lat pe care il introducem prin mansonul de plastic apoi se leaga acel lat de varful unditei peste care se trece acest manson.











In cazul in care varful unditei este echipat cu o bucla din fir textil sau nailon mai gros se trece ochiul firului de pe plior prin bucla unditei apoi facandu-se un lat introducand pliorul prin ochiul de la capatul firului.





Reglarea Adancimii

Unii v-ar spune de ce sa reglam adancimea cand noi pescuim intre ape, ei bine este un lucru esential in a afla adancimea apei acolo unde pescuiesti. Dupa ce s-a legat – montat linia de varga se intinde nailonul si in varful carligului se aseaza un mic plumb pe care il prindem cu un nailon sau elastic.
Odata aruncata undita in apa ia v-a sta in general in trei pozitii:
pozitia plutei
Se va muta mai sus sai mai jos pluta pana cand aceasta v-a sta in pozitie verticala.
Momim Locul
/p>
Este foarte bine de stiut ca pestii au simturile ascutite prin intermediul gustului si al mirosului sunt capabili sa gaseasca hrana sesizata cu usurinta de la distanta; orice indiciu , particule foarte fine de fainuri purtate de curentii apei sunt sesizati si trezesc sau nu interesul pestilor.
Nada trebuie sa aiba un miros si un gust puternic si placut care sa atraga pestii, mai multe multe retete de nade consultati la sectiunea de nade si momeli.
Cum este bine stiut orice pescar cand ajunge pe balta incepe prin a momi locul in care doreste sa pescuiasca. Acest lucru se face prin mai multe mijloace, fie aruncam pur si simplu nada in locul in care dorim sa pescuim (in imdiata apropiere a plutei) daca acest oc este cat decat in apropierea malului de pe care pescuim, daca nu se va folosi o prastie.

Prastia pentru nadit poate fi mai mica sau mai mare in functie de distanta la care se doreste sa fie aruncata nada cat si de cantitatea de nada aruncata.
Dupa ce am nadit locul incepem a pescui, dar este bine de stiut cum sa punem in carlig anumite momeli viemusii, rama, insectele, pestisorii, mamaliga, …etc
Atunci cand pluta a inceput sa miste inseamna ca au inceput pestii sa vina la momeala. Incet incet vei invata cum si cand sa tragi de varga pentru a scoate pestele din apa, daca nu stii cum trage cu ochiul la vecin fura nitel meserie de la el.
Fir intins.

Auzul si vazul pestilor


Auzul si vazul pestilor - De multe ori avem surpriza sa fim atentionati de pescari sa nu facem zgomot sau sa ne ferim sa nu fim vazuti de pesti. Daca noi vedem un peste, ne vede oare si el pe noi ? Vizibilitatea in apa depinde de transparenta acesteia. Primavara, cand razele soarelui incep sa patrunda mai adanc in apa, se dezvolta numeroase specii de microorganisme si plante care coloreaza apa intr-un verde - cenusiu care reduce vizibilitatea.

Din acest motiv, pestii in general sunt miopi, neavand nevoie sa vada la distante mari. Intr-o apa limpede, distanta la care poate sa vada un peste poate sa varieze intre 6-8 m. Odata ce apa isi pierde din limpezime aceasta distanta nu depaseste 1-2 m fiind distinse doar formele. Pe de alta parte este cunoscut ca diferenta de densitate dintre aer si apa este foarte mare, aparand fenomenul de refractie ce micsoreaza unghiul optic; astfel corpurile aflate pe mal se vad din apa cu circa 30 % mai mici. De remarcat ca pestele sesizeaza mai degraba corpurile aflate in miscare decat pe cele stationare datorita acuitatii vizuale scazute a acestora, mai ales pe timpul verii. Cat ii priveste pe oameni, obstacolele date de interfata apa-aer si reflexiile puternice ale luminii pe aceasta pot fi depasite intr-o oarecare masura folosind ochelarii polaroizi, care au lentilele special tratate astfel incat sa permita separarea si filtrarea razelor solare polarizate vertical si orizontal, reducand de regula componenta verticala. Verificarea acestor ochelari se poate face simplu privind un afisaj cu cristale lichide, observandu-se disparitia imaginii prin rotirea ceasului cu 90 grade intr-un plan normal la directia privirii. Trebuie sa subliniem ca anumite specii de pesti sunt nyctalopi (somn, platica, salau...), care pot sa vada bine si in ape intunecate. O acuitate vizuala mai buna o au pestii rapitori, mai ales cei ce vaneaza in ape transparente. Recordul, la capitolul acuitate vizuala, il detine cleanul in apele limpezi. Concluzia finala este aceea ca pestele nu poate vedea un pescar la distante de peste 7-8 m, aflat pe mal, nefiind necesara camuflarea speciala a acestora. Pentru pescuitul in ape limpezi, mai ales la clean, camuflajul se poate dovedi foarte util.

Daca pestii nu vad foarte bine inseamna ca au auzul dezvoltat ? Ei comunica prin infrasunete si ultrasunete. Sunt numeroase speciile de pesti care sunt atrase de zgomote de anumite frecvente (cloncul pentru somn). Acest mod de a comunica este foarte interesant dar putin studiat. Orice studiu privind auzul pestilor trebuie sa aiba in vedere diferenta dintre viteza sunetului in apa si respectiv in aer, aflate intr-un raport de 4:1. Tinand cont de interfata apa-aer care actioneaza ca un reflector, sa constatat ca, atunci cand vorbim, energia vibratiilor (sunetul) se pierde intr-o mare masura fiind tranformate in unde de suprafata si nu transversale (care ajung la peste). Din acest motiv pestii nu ne aud cand vorbim. In contrast cu acest lucru, sunetul produs prin lovirea unor obiecte aflate in apa (barca, suportul pentru lansete, trantirea pe mal a unor obiecte grele) sunt percepute mult mai usor de pestii aflati uneori la distante mari datorita vitezei mari de propagare a sunetului in apa. Multi pescari nu au sesizat diferenta, considerand ca atunci cand vorbesc - pe ton normal- fug pestii, ceea ce este de cele mai multe ori gresit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu